Târnăveniul, considerat printre cele mai vechi așezări din bazinul râului Târnava Mică, a evoluat de-a lungul timpului ca un nod important în rețeaua drumurilor romane, conectând Potaissa (Turda) cu așezările din valea Mureșului, precum Lechința, Cipău, Cristești și Iernut. În perioada medievală, Târnăveniul a fost o așezare rurală, sub influența proprietarilor feudali care și-au extins controlul și asupra satelor învecinate, transformând țăranii liberi în iobagi. Fragmentarea domeniului Târnăveniului în secolul al XVI-lea, ca urmare a luptelor politice dintre nobilimea mare și puterea centrală, a dus la creșterea prezenței nobililor și la recunoașterea localității ca „opidum” (târg).

În cursul istoriei sale, Târnăveniul și-a consolidat poziția ca un centru administrativ și cultural. În anul 1790, a devenit capitala județului Târnava, iar între anii 1610 și 1712, a fost sediul permanent al comitatului Târnava, unde se luau decizii importante pentru comunitate. Dezvoltarea continuă a orașului a fost susținută de inițiative precum deschiderea școlii de stat în anii 1872-1873 și construcția gimnaziului în 1888.

Un moment crucial în evoluția urbană a Târnăveniului a fost construcția Spitalului de stat județean în anii 1890, care a reprezentat un progres major pentru asistența medicală locală. Edificarea acestuia, începută în 1896 și finalizată în 1898, a marcat o etapă importantă în dezvoltarea infrastructurii medicale. În anii următori, spitalul și-a extins serviciile, inclusiv prin unificarea cu Policlinica în 1951.

Strădania comitetului de inițiativă a fost încununată cu succes prin inaugurarea la 11 aprilie 1898 a Spitalului Județean Târnăveni. În procesul de dezvoltare și diversificare a asistenței medicale spitalicești, se pot remarca trei etape distinctive: aceea de înființare a Spitalului cu cele trei secții: interne, chirurgie și apoi psihiatrie, etapa de diversificare a asistenței de specialitate între anii 1943-1951 și cea de-a treia etapă de extindere a spațiului de spitalizare. O transformare radicală în existența Spitalului a reprezentat-o unificarea acestuia cu Policlinica, realizată în 1951 sub numele de „Spitalului Unificat Târnăveni”.

În ultima perioadă, Târnăveniul și-a continuat modernizarea și extinderea serviciilor medicale, inclusiv prin inaugurarea unei noi clădiri a Policlinicii în 1971. Personalul medical și auxiliar au jucat un rol esențial în asigurarea unei asistențe medicale de calitate și în consolidarea prestigiului Spitalului „Dr. Gheorghe Marinescu” Târnăveni.